Prăbușire pe Zgură Din Cauza Afecțiunii Sănătate. Video Emoționant!

Prăbușire pe Zgură Din Cauza Afecțiunii Sănătate. Video Emoționant! Sursa poza: ExpressPress

Dragi cititori, adunați-vă copiii și nepoții și ascultați o poveste de povestit pe prispa de la țară: cum dezastrul a lovit din nou, de această dată la WTA Bogota! Francesca Jones, acea prietenă strașnică a Emmei Răducanu, a avut parte de un spectacol mai spectaculos ca niște bâlciuri de sat – numai că n-a fost tocmai pe placul ei.

Pe scurt, săraca Francesca a lăsat racheta din mână și s-a prăbușit ca o puică de plumb pe terenul de zgură. Nu știu cum e la voi, dar la noi în sat a-i cădea leșinat e la modă doar după balul de sărbătoare, nu pe asfaltul sportiv.

„Era de parcă Pilda Samarineanului Milostiv s-a transpus pe zgură”, a comentat nea Gogu de la cârciumă, care a văzut totul live la televizorul din bar. Adevărat, nu avea un picior de vină în treaba asta – așa cum nici Francesca nu a avut. Se pare că ultimele munci de pe terenul britanic n-au fost de mare ajutor în fața ritmului nebun de la Bogota.

Jones, iubită de fani și prietenă apropiată a Emmei Răducanu, avea toată susținerea publicului, dar sănătatea a hotărât să joace feste. Ea ar fi spus, citim noi printre rânduri și nori de zgură, că uneori „nu-i bai dacă te ia un pic somnul pe teren, dar să nu faci un obicei din asta.”

Cu siguranță nu va dura mult până unde s-o vadă toată lumea revenită triumfătoare cu racheta ei mândră cât un gard de uluci. Oricum, până se întâlnesc pe aceleași schimburi de mingi, vă promit să monitorizez cu atenție (și un pic de nostalgie) ce mai pățesc cele două prietene prin lume.

Încheiem povestea aici, cu un oftat ușor ironic... și o cană de must pentru sănătate! Și-apăi, cum ar zice bunica, "unde-s doi săteni în armonie, nimic nu-i poate doborî!" La fel și râsul la noi, și la ei...

Pe data viitoare, dragi cititori! 🎾


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.