Mihai Stoica a Fost la un Pas de Rapid Giulești - Am Semnat și Am Luat 7.000 de Calmante

Mihai Stoica a Fost la un Pas de Rapid Giulești - Am Semnat și Am Luat 7.000 de Calmante Sursa poza: ExpressPress

Așchii din cariera lui Mihai Stoica: între două „garduri” rivale, Stoica recunoaște că a fost la un pas să-și schimbe „cuibarul” de la FCSB la Rapid. Și nu oricum, ci, spune el, cu un pumn de calmante în buzunar.

Stimați cititori, povestea ne spune că Mihai Stoica, celebrul președinte al consiliului de administrație al „roș-albaștrilor", s-a trezit într-o seară cum Făt-Frumos în fața a două triburi de zâne — Oțelul Galați și Unirea Urziceni. De-a lungul timpului, Stoica a fost curtat asiduu de George Copos, ca o fată mare de la oraș, și nu o dată, ci de două ori! Cum spune o vorbă din folclorul nostru fotbalistic: „Ei cu ei, noi cu noi, dar mai bine să ne avem ca frații, că ne știm de-o viață”.

„Am semnat. Am luat 7.000 de calmante și somnifere în acea seară”, mărturisește Stoica, lăsându-ne să ne imaginăm dacă aceste pastile erau mai degrabă ca un șiret la opincă sau un marinar fără vas. Căci iată-l pe el, omul nostru, prins în vraja rivalității eterne dintre FCSB și Rapid, de parcă nu-i ajungea stresul cauzat de meciuri și arbitraje.

Dar să nu uităm contextul — cum să ne gândim la Stoica fără a invoca baza lui stabilă de la FCSB? E ca și cum ai încerca să scoți brânza din mămăligă! Nenumărate zile și nopți ale sale s-au scurs pe sub umbrela „roș-albastră”, dar, din când în când, Giuleștiul îi făcea cu ochiul așa cum face o plăcintă bine aromată la marginea dintre realitate și fantezie.

În încheiere, rămâne de văzut dacă numărul de calmante va depăși vreodată numărul de semnături pe traseul carierei lui Stoica. Dar noi, la GlasulFierbintului, știm un lucru sigur: va exista mereu o poveste plină cu scandaluri și tachinări care să ne țină ocupați. Ah, parcă au început să miroasă a plăcintă... sau e timpul unei alte semnături? Rămâne de văzut!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.